Primitivismul este sinonim cu ignoranta, in timp ce "gradul de civilizație" merge mana-n mana, cu "gradul de știre" (de la "a ști" / a cunoaște).
Ființa umana a parcurs un drum lung și anevoios de la un primitivism ca un hău profund al ignorantei totale (hău asemănător unei "găuri negre") pana la "ușoarele urme de civilizație" la care a ajuns in prezent.
Nu o sa stau eu aici sa refac treptele scării acestei ascensiuni, dinspre "hăul fără fund al ignorantei" înspre "piscul cunoașterii", ci vreau sa spun ca sunt anumite activități umane care pot fi date ca elocvente exemple de trecere de la forma primitiva a acelei activități, la o forma regulata.
Oamenii s-au jucat cu obiectele sferice , cine poate mai ști de când?
S-au jucat, s-au hârjonit, s-au bătut, s-au păruit, s-or fi și omorât pentru dorința de supremație, fie ea supremație în joaca, fie ea supremație in lucruri serioase.
Si asta pana prin anul 1823, an în care (după cum spun legendele) un anume student (William Webb Ellis), în timpul unei partide de "fotbal primitiv"(sau "fotbal de carnaval") si-a înfipt mâinile în minge si a rupt-o la sănătoasa spre poarta adversa înscriind un gol (probabil discutabil), deschizând drumul spre diferențierea regulilor dintre fotbal si rugby.
Gasim despre istoria jocului cu mingea, randuri precum urmatoarele:
"Regulile jocului au fost conturate la mijlocul secolului al XIX-lea pentru a standardiza regulile unei mari varietăți de jocuri asemănătoare, jucate în școlile din Marea Britanie. Regulile Cambridge, asemănătoare cu cele de astăzi, au fost create la Colegiul Trinity din Cambridge, în 1848, la o întâlnire a reprezentanților mai multor colegii: Colegiul Eton, Școala Harrow, Școala de Rugby, Colegiul Winchester și Școala Shrewsbury. Dar, ele erau departe de a fi niște reguli universale. În anii 1850, s-au format multe cluburi, independente de școli sau universități, care jucau diferite forme de fotbal. Multe foloseau propriile lor reguli, cel mai bun exemplu fiind clubul Sheffield F.C. (format din foști elevi ai Scoala Harrow). Acesta a luat ființă în 1857, iar regulile create de ei au dus la formarea Federației de Fotbal Sheffield & Hallamshire, în 1867. În 1862, John Charles Thring de la Școala Uppingham a creat un alt set de reguli des folosit"
Dinspre istoria rugby-ului ne parvin informatii precum urmatoarele:
"Strămoșul rugbyului este „la soule”, sport practicat pe scară largă în Franța, începând cu perioada Evului Mediu. Varianta originală a sa a fost inventată pe terenului principalului colegiu din orașul Rugby, situat în Anglia. Potrivit legendei, în cursul unui meci de fotbal (care nu trebuie însă confundat cu varianta actuală a sportului desemnat cu acest nume), jucat în anul 1823, William Webb Ellis, elev al acestui colegiu și viitor pastor, a luat în brațe balonul și l-a purtat în spatele liniei porții adverse, deși tradiția cerea ca punctele să fie înscrise cu piciorul. În realitate, originile rugbyului sunt ceva mai complexe. În acea perioadă, fiecare dintre colegiile britanice practicau un joc cu balonul derivat din "la soule". Fiecare colegiu avea propriile sale reguli, iar jocul cu piciorul și cu mâna erau destul de răspândite. Gestul lui William Webb Ellis, de a ține balonul în mâini, într-o fază a jocului în care așa ceva nu era permis, a făcut ca regulile colegiului din Rugby să evolueze progresiv.
Odată cu apariția căilor ferate însă, colegiile nu mai erau izolate unele de altele, iar întâlnirile sportive au devenit posibile. În primul rând, era necesar ca viitorii competitori să se pună de acord asupra regulilor care trebuie adoptate. La început, meciurile se jucau conform regulilor stabilite de colegiul care îndeplinea oficiul de gazdă. Nu pentru mult timp, pentru că destul de repede s-a simțit nevoia de a avea reguli uniforme. Au urmat dispute între partizanii care preferau jocul cu piciorul (dribbling) și cei care doreau limitarea unui asemenea joc, considerat prea violent (ar trebui avut în vedere că jocul practicat în acea perioadă era diferit față de cel de astăzi). Din aceste discuții s-au născut două sporturi diferite - cel cunoscut astăzi sub denumirea de fotbal și rugbyul. Acestea, la rândul lor, au dat nașterea unui important de variante și sporturi înrudite.
Regulile de joc, care afirmau specificitatea fotbalului jucat în colegiul din Rugby, vor fi codificate pentru prima dată în anul 1846 de către elevi, iar la 8 decembrie 1863, la Cambridge, de către studenții acestei universități, foști elevi proveniți din Rugby".
O vorba britanica bătrânească zice ca:
"Fotbalul este un joc de cavaleri, jucat de niste bestii, in timp ce rugby-ul ar fi un joc de bestii jucat de cavaleri"
Din lectura acestor doua pasaje (cu istorii din istoria a ceea ce cunoaștem azi drept fotbal si rugby), ar trebui sa desprindem ca mai înainte ca vreo activitate sa fi ajuns a fi fost regulata / reglementata a avut mai întâi lunga ei istorie de primitivism.
Asa s-a întâmplat (și se întâmpla) si cu acea activitate umana pe care o cunoaștem drept "politica".
Ființa umana se comporta politic din vremuri imemoriale, dar politica a fost regulata / codificata, si create premizele transformării luptei dominate de comportament primitiv, în competiție cu reguli uniforme, international recunoscute si de aplicație universal valabila, abia din 1948, deodată cu lansarea la apa a "Declarației Universale a Umanelor Drepturi" si convertirea ei (astfel) in noua Biblie a Lumii.
...........................................................
Oamenii vor avea mereu fricțiuni intre ei, iar prin politica, oamenii (unii oameni) au cautat sa diminueze, sa reducă folosirea argumentului forței lăsându-se astfel loc rezolvării diferendelor apărute intre oameni, prin intermediul forței argumentului. si astfel s-a ajuns la a se reuni și a pune diverse prevederi în articole numerotate de la "1" la "30", si s-a creat astfel posibilitatea ca doar pomenind un anumit articol ("articolul 15", spre ex) fie de ce limba ar fi doua persoane ce poarta dialog, sa fie suficienta indicarea numărului vreuneia din articole, si imediat, sa înțeleagă fiecare in limba lui, conținutul acelei prevederi.
Astfel politica a trecut de la condiția de primitivism, înspre condiția de civilism, condiție spre care greu mai aduna omul grade de civilizație, si din cauza faptului ca dobândirea si purtarea condiției de ignoranta se poate face ne-mișcând măcar un deget, în timp ce pentru a învață, a însuși reguli de conviețuire convenite, și a le și respecta in plan real, e de pus creierul la treaba.
Cu cât gradul de civilizație al individului este mai ridicat, cu atât mai democrat este acela, iar cu cât mai redus este gradul de civilizație al individului, cu atat mai coborât pe treptele scării, înspre primitivism, se afla.
Exista ființe umane care, ne-având o "bătaie a farurilor" care sa ii ajute a avea perspectiva, asupra drumului de urmat, mai cred, in anul de gratie 2017, ca se pot rezolva din strada, cu argumentul forței, ceea ce nu se poate rezolva la mesele negocierilor intre reprezentanții pe care, cu votul nostru, ii trimitem ca sa ne reprezinte.
Apelarea la "forța străzii" pentru rezolvarea unor probleme de logica (asa cum sunt "problemele politice") este ca și când, fiind incapabil sa câștigi o partida de șah, de fotbal, de rugby sau, de aritmetica, ai ieși in strada cerșind . . ., cerșind ce?
Sa nu mai participe cei de care prin joc, nu ești tu (impotent mentalul jucător) capabil sa treci?
Am scris aceste rânduri pornind de la invitațiile apelării la vocea străzii, invitații ieșite pe gurile multor luptători fățiși împotriva competiției politice civilizat duse, cât și pe gurile multora care se dau cu fundul de pământ spre a fi percepuți ca susținători ai civilizatei (și civilizatorii) Democrații.
Din păcate, in lumea romanească, numeri pe degete persoane civilizate.
Nivelul de civilitate la nivel de individ este cuantificabil ca si nivelul de cunoaștere al unei limbi străine. Este ca atunci cand ai avea un nivel 2 de cunoaștere a limbii engleze, dar tu ai vrea sa pari de nivelul 3-4-5. Ii poți fenta pe cei situați, in ce privește cunoașterea limbii respective, mai jos decat tine, dar cei de la tine in sus, te recunosc imediat ca . . . . esti un ratacit.
No hay comentarios:
Publicar un comentario