Marturisesc ca aproape uitasem cuvantul, cand si cand doar, mai foloseam celebra alaturare facuta de Eminescu sub titlul "Imparat si proletar" in care cei doi termeni apar ca antonim, unul celuilalt.
Doar ca in timpul din urma, preumblarile pasilor mei prin uriasul labirint pe care il constituie internetul, m-au adus in fata unor interpretari in limba spaniola a unor informatii despre "clasele sociale" care m-au dumirit (parca) mai bine decat ce aveam deja inmagazinat ca informatie pe aceasta tema.
Rezulta astfel ca "proletarul" nu este "clasa cea mai de jos", fiind "doar" o clasa intermedie, un soi de "parter", unde subsolul il constituie "lumpen-proletariatul" iar etajele de deasupra le constituie "burghezia", "clerul", "aristocratia".
 |
| Alegorie critica a capitalismului |
Spuneam intr-un articol dedicat conceptului "proletar" ca de fapt "proletarul" este acel "actor" de pe scena "jocului social" care nu are alta bogatie in afara de cele arogate de "atributele persoanei", decat a lui profesie, singurul venit pe care se bazeaza fiind cel numit "salariul".
Nu ca n-ar fi bine, dar o lume fara burghezie, fara cler, fara aristcratie nu va exista niciodata, nu ne vom naste niciodata toti ca apartinand unei aceleiasi clase.
Nu ca nu mi-ar place sa imi schimb conditia pe una mai buna, dar asta consider ca trebuie facuta nu prin ceea ce comunistiiau numit "lupta de clasa", ci prin "concurenta leala" , ceva de genul in care sportivii, hai sa zicem tenismenii (sau sahistii) se claseaza in clasamentul ATP (sau sahistii in clasamentul obtinut pe baza "elo"-ului.
Va urma!
No hay comentarios:
Publicar un comentario