Lupul lui Decebal

Sunt multi anii de când "târăsc" brosura asta dupa mine, chiar si numai pentru pilda aceasta ce răzbate din lectura textului de mai jos.
Pildele mereu se potrivesc la situatii, si fiecare isi trage orice pilda, pe calapodul propriu.
Eu am vrut de mult sa o aduc in pagina, pentru a ma ajuta sa descriu lupta ce se da intre "Democratie" si "ne-democratie" in Romania.
Intre "democratia autentica" (cea ancorata in "principiile internationale ale Dreptului"), pe de o parte, si un simulacru de democratie, "democratia originala" (cea ancorata in "principiile romanesti ale Dreptului", principii mostenite, atat ca biografie cat si ca practica, de la regimul comunisto-ceausist).


"Autentica democratie" razbate prin discursul unor persoane precum Basescu si Udrea, in timp ce "democratia simulata" razbate din discursul imensei majoritatati a "restului lumii", dar mai cu seama din discursul unor personaje precum Iohanis, Ponta, Dragnea, Gorghiu, Tariceanu sau Ciolos.

In realitatea-reala, taberele sunt doua: "Democratia autentica" fata in fata cu "democratia simulata"
Dar "democratia simulata" n-ar fi simulata daca nu ar purta in ea parsivitate de toti banii.

"Democratia autentica" este o "armata" mica, care infrunta precum Stefan (in nu mai stiu in care dintre bataliile lui cu turcii), o armata de cel putin douazeci de ori mai mare, o armata careia propria-i marime ii permite sa se desfaca in doua semi-armate, care sa striveasca micul adversar intre acest "ciocan" (care este PSD-ul) si aceasta "nicovala" (care este "PNL"-ul).

Desi in povestea de mai jos este exemplificat cum anume doi mai mici, uniti de aceleasi interese isi pot uni la nevoie fortele, in fata unui puternic dusman comun, noi inversam (in mintea noastra) exemplificarea, pentru ca in cazul ce il expun eu, "armata" Democratiei autentice (magistral reprezentata de Basescu si Udrea) este in rolul adversarului care nu e numeros, dar are caracter puternic, in vreme ce "cealata armata" (armata rosie a Romaniei) este numeroasa, dar lipsita de caracter. si joaca in aceasta exemplificare rolurile cainilor.

Ceausescu incercase (si intr-o buna masura reusise) sa prosteasca "lumea din exterior" creand "partidului unic" un soi de "concurenta" care se numea "Frontul Democratiei si Unitatii Socialiste" (FDUS). Candidatii la Marea Adunare Nationala erau prezentati ca venind din partea acestui FDUS.
De la Ceausescu a invatat (si preluat) urmasul USL-ul (urmasul cu fata umana, nasit de iliescu, smecheria asta cu ruperea in doua pentru a simula competititia dar facand in realitate, blat.

Basescu ii incurcase in simularea asta, au vrut sa il dea jos in 2012, n-au reusit cu nici un chip, s-au pus rabdatori pe asteptat (doi ani nu era un veac) cautand sa il izoleze complet dar, . . . dar, a aparut Udrea.
Scapasera de un drac, dadeau de altul.
Si atunci, si de atunci, se intampla in politica romaneasca ceea ce vedem, pentru ca Basescu si Udrea  se incapataneaza sa nu lase blatul sa fie blat, ci sa fie competitia, competitie.

Iata de aci in jos, pilda cu javrele care se unesc impotriva celor care nu sunt asemeni lor.