martes, 11 de octubre de 2016

Un "jucator" sunt si eu. Chiar daca de divizie sateasca.

Azi (11 octombrie) am dat sa particip si intr-un nou creat grup pe Facebook, in care fusesem invitat, si . . . desfasurarea "filmului a fost cam asa:

Efervescenta alegerilor a cuprins Romania in timp ce pe mine ma lasa rece, ne-avand pe cine vota. 
Acea parte a oamenilor PMP-ului care au pus mana pe Traian Basescu, pe mine nu ma reprezinta. 
Pe Spania au fost mari balacareli la vremea mazilirii Elenei Udrea (si a lui Dan Radu Zatreanu de la PMP Diaspora) iar acum pe mulți dintre ei ii regăsesc a fi "cap de afiș" alături de acel Basescu pe care, ca la carti, l-au "tăiat" in 2 noiembrie 2014, cs pe unul ce de moment n-ar sti ce vorbește dar pe care, mai apoi l-ai putea aduce pe calea cea buna. 
Daca toti astia care isi spun "basisti" dar . . .


. . .  nu au votat cu candidatul recomandat de Băsescu, votau cu Udrea, poate ca s-ar fi acumulat un 10% care ar fi taiat macaroana usl si a dna de a intra cu bocancii in aceasta "casa" denumita PMP, si de a scoate aproape târâș din ea, presedintele in exercitiu. 
Nu mai stim ce ar fi fost. 
Stim ceea ce este. 
Am un ghimpe si pe Basescu, pentru ca s-a lasat (până la urmă) confiscat, dar e un ghimpe mic, pentru ca Basescu a fost presat de USL sa redevina o forta in politica, si a folosit si el ce material a gasit mai la indemana.
N-as avea (si nu am) nimic expres cu "titularii" din PMP-ul de azi, sunt pe "banca de rezerva" multi oameni pe care ii stimez, dar nu gasesc la ei coincidenta (sau macar tangenta) cu democratia, de care eu am nevoie. 
Ponta si-a avut propus sa uselizeze politica romaneasca, si pmp-ul actual eu il vad a dansa pe muzica usl, deci il vad a fi uselizat gata.
Cand vorbesc despre politică eu nu ma raportez la 
persoane ci la Statutul si la Programul acelei "banci de investitii in care imi investesc votul", si care se numeste "partid".
Programul si Statutul initial al Miscarii Populare (realizat mi se pare de Nicolae Ivascescu) l-am gasit a fi cel mai apropiat nevoilor mele, dar si la acela aveam de adus niste obiectiuni.
Asa ca am eu in lucru acum, un program si un statut pentru ceva care s-ar numi "Miscarea Democrată" si care, cand (si daca) vor fi gata, le voi prezenta public spre analiza oricui doreste.
Eu nu-s decat un "pensionar anticipat", scos afara din ingrata si stigmatizata mea profesie (sofer profesionist) de inumana politică ce funcționează in acest domeniu, si nu am nici forta si nici renumele necesar spre a crea eu (impreuna cu alte cel putin două persoane), un partid. 
Ca si in armata, sunt niveluri de pregatire care nu te lasa sa urci mai sus de un anumit nivel (precum cel de "tablagiu", spre ex).
In politică nu sunt oprelistile astea, dar e bine ca fiecare sa isi cunoasca lungul nasului si sa se pozitioneze acolo unde chiar poate fi de folos cauzei pe care isi propune sa o serveasca.
Eu vreau sa ajut profesiei mele sa iasa din marasmul pe care il traieste, ma consider foarte bine pregatit in Drept (chiar dacă m-am pregatit in particular, pe cai ne-institutionale), si cred ca, cu experienta si cunostintele mele pot fi de folos in departamentul de transporturi rutiere din cadrul unui partid cu adevarat democratic.

La introducerea asta, gazda mi-a raspuns (poate pe drept, si poate prieteneste) in felul urmator:

"Eşti prea optimist în credinţa că ai putea să aduci ceva nou în mocirla politică...
Stai , frate , în tribună şi urmăreşte atât cât poţi meciul din teren , iar când te cuprinde plictisul , ridicã-te şi vezi-ţi de alte treburi... , politica nu-i pentru tine !
Crede-mă că intuiţia nu m-a înşelat niciodată !
În ce-l priveşte pe Traian Băsescu , acesta este parte a unei lumi misterioase , a unui angrenaj complex ce are geneza în trecutul greu de penetrat şi a cărui parcurs ulterior e greu de intuit...
E bine ca şi în cazul acesta să te echipezi cu răbdare şi să urmăreşti fără patimă ceea ce va urma !
Vivat Elena !"

La care eu am adaugat:

"N-am timp de stat. 
Sunt si eu, neam de "jucator". 
Nu de divizia A, nu de nationala, dar de "divizia sătească", da. 
Fac cât pot si ce pot, la nivelul meu, dar spectator nu mi-e genul. 
Sper sa ajut cu ceea ce gandesc, cu ceea ce traiesc, oamenilor ca Basescu sau ca Udrea. 
Nu sunt eu din aia care sa stea cu mana in sân așteptând doar la altul sa facă ce-o face, pentru el. Bine/rău particip si eu cu ceea ce eu sunt. 
Place? Bine. 
Nu place? Tot bine :)
Un partid este ca "o armată", si ca orice armate e formata din "corpuri de armata" de toate marimile, până ajunge sa coboare la nivel de "regiment", "batalion", "companie", "pluton", "grupa", până la "simplu soldat". 
Cea mai eficientă treabă se face, in general, "in echipă", si in mai putine exemple, la "individual". 
Eu am probleme specifice profesiei mele(sofer profesionist), la care se adauga probleme specifice starii mele civile (emigrant), si ca mine (cu aceleasi specifice probleme) sunt mii, zeci de mii, sute de mii de oameni 
De ce nu as incerca sa provoc formarea unei mini-grupe, al unei grupe, al unui pluton sau poate chiar companie sau batalion, care sa se alature astfel grupata,  Elenei Udrea, lui Basescu sau cui ar mai fi la acea vreme pe post de "locomotiva cu tendință vădită catre o societate democratică"?. 
Ajut eu si-asa singur, doar cu votul meu, la asta, dar de ce n-as incerca sa fac mai mult pe etajul meu, ăsta inferior?"

Mai apoi, fara sa ma supar, dar nevrand sa fie cuvintele mele un "musafir ne-poftit" in casa in care intrasera pe post de invitat, le-am sters de acolo, si le-am adus aici.
Vorba aia, "Ce nu e de folos unora, poate ca e de folos altora".
N-ai de unde sti.
Fiecare, stie pentru el.




No hay comentarios:

Publicar un comentario